[vc_row triangle_shape=”no” css=”.vc_custom_1642407856412{margin-top: 30px !important;}” el_class=”scroll-beh”][vc_column width=”2/3″][vc_single_image image=”7927″ img_size=”776×476″ alignment=”center”][vc_empty_space height=”22px”][vc_column_text el_id=”list”]

Recent, Curtea de Apel Cluj, Secția penală a hotărât ca familia unui bărbat în vârstă de 68 ani, care și-a pierdut viața într-un accident rutier, să primească de la asigurător suma de 1.900.000 lei cu titlu de daune morale. Pe lângă aceste sume, asigurătorul a fost obligat să plătească familiei victimei și penalități de întârziere aferente acestor sume, având în vedere că nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de Legea asigurărilor nr. 132/2017.

Totul a început în ziua de 9 august 2020, când victima se afla împreună cu nepotul său pe o stradă dintr-o localitate din județul Sălaj, lângă o stivă cu bușteni. Strada pe care s-a întâmplat nenorocirea era o stradă neasfaltată, din pământ și în rampă.

Conducătorul autoturismului care a provocat accidentul se deplasa pe acea stradă cu mașina încărcată. A trecut de locul în care se afla victima, a parcurs aproximativ 50 de metri, apoi autoturismul a pierdut aderența roților trăgătoare, amplasate în partea din față a mașinii, cu carosabilul, a început să patineze și să meargă cu spatele.

 

După ce a parcurs cu spatele o distanță de aproximativ 48 de metri, a ajuns în dreptul stivei cu bușteni, unde se afla regulamentar victima, dar șoferul a pierdut controlul autoturismului și a acroșat victima, care a fost prinsă și strivită între partea din spate a autoturismului și stiva cu lemne. În seara aceleiași zile, victima a decedat la spital.

Pentru repararea prejudiciului suferit în urma decesului soțului, tatălui și bunicului lor, în luna iulie 2021 familia victimei s-a adresat asigurătorului RCA cu o cerere de despăgubire. Acesta a refuzat însă să acorde despăgubiri nepoților, iar pentru copiii și soția victimei a oferit despăgubiri într-un cuantum extrem de mic și a condiționat plata sumelor din ofertă de încheierea unor tranzacții, prin care aceștia din urmă urmau să renunțe la orice alte pretenții față de asigurător.

După 11 luni de la nefericitul eveniment, inculpatul a fost trimis în judecată, iar la data de 28 ianuarie 2022. Judecătoria l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa închisorii de 1 an și 7 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, executarea acesteia fiind suspendată pentru un termen de supraveghere de 2 ani. Inculpatul a fost obligat și la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, pe o perioadă de 90 zile.

În primă instanță, judecătoria a obligat asigurătorul să plătească soției victimei suma de 400.000 lei, câte 300.000 lei pentru fiecare dintre cei 3 copii și câte 100.000 lei pentru fiecare dintre cei 6 nepoți ai victimei, precum și penalități de întârziere calculate la aceste sume, începând cu a 11-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii. La stabilirea întinderii prejudiciului moral, instanța de fond a avut în vedere relațiile apropiate care au existat între membrii familiei și faptul că soția victimei a fost cea mai afectată de dispariția soțului, fiind practic cea mai apropiată de acesta.

Împotriva soluției primei instanțe familia victimei a formulat apel, în mod special considerând că soluția judecătoriei este nelegală în ceea ce privește obligarea asigurătorului la plata penalităților de întârziere din a 11-a zi de la data comunicării hotărârii definitive.

Curtea de Apel investită cu soluționarea căii de atac, a considerat că apelul este întemeiat și însușind-și criticile părților civile a schimbat soluția atacată și a obligat definitiv asigurătorul RCA să plătească penalități de întârziere în cuantum de 0,2%/zi, calculate la sumele stabilite cu titlu de despăgubiri morale, începând cu a 31-a zi de la data înregistrării cererii de despăgubire la asigurător în procedura administrativă.

 

Cristina Marginean – Associate

Curtea de Apel a dat o soluție extrem de bine motivată și a constatat în primul rând că asigurătorul a ofertat suma de 24.000 lei, cu titlu de daune morale, pentru soția victimei, iar pentru fiecare dintre cei trei copii, suma de câte 18.000 lei cu același titlu, respingând cererea nepoților și condiționând plata sumelor ofertate soției și copiilor de încheierea unei tranzacții.

 

Față de sumele ofertate, Curtea a considerat că acestea sunt mult sub media acordată de instanțe pentru compensarea suferinței psihice aferente pierderii unui părinte sau soț, iar faptul că a solicitat ca părțile să încheie o tranzacție denotă caracterul total neserios al ofertelor, fiind mai mult decât evident faptul că părțile nu ar fi acceptat sumele de bani respective, condiționate fiind de încheierea unor tranzacții.

 

Din această perspectivă, Curtea a reținut că asigurătorul nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile care îi reveneau, ofertele de despăgubire fiind vădit neserioase (prin prisma cuantumului sumelor ofertate) şi nelegale, prin condiționarea încheierii tranzacției, fără să existe o intenție reală de despăgubire, aceasta echivalând cu o neexecutare a obligațiilor prevăzute de lege în sarcina asigurătorului.

În ceea ce privește nepoții victimei, asigurătorul a refuzat în mod nejustificat să emită o ofertă de despăgubire pentru aceștia, motivând că nu poate acorda despăgubiri morale întrucât nu sunt întrunite condițiile legale în acest sens și nu există practică judiciară în materie. Față de răspunsul asigurătorului, Curtea de Apel a constatat că acesta este unul formal, dat exclusiv cu scopul de a produce efectul de amânare a curgerii penalităților și că s-au ignorat dispozițiile legale care prevăd că despăgubirile se acordă ascendenților, descendenților, fraților, surorilor şi soțului pentru suferința proprie, cauzată prin moartea victimei, precum şi oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu.

O altă chestiune de interes în materie, o reprezintă dobânda legală penalizatoare solicitată de unitatea spitalicească care a acordat îngrijiri medicale victimei. Judecătoria a obligat asigurătorul să plătească spitalului cheltuielile materiale solicitate de acesta, actualizate cu indicele inflației, precum şi dobânda legală penalizatoare, începând cu a zecea zi de la data aducerii la cunoștința asigurătorului a cuantumului despăgubirilor corespunzătoare sumei cheltuite cu acordarea serviciilor medicale şi până la data plății efective, dar nu mai târziu de data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

 

Având de a face cu situația în care momentul de la care curge dobânda legală a fost neclar stabilit, dar și cu situația în care instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut, Curtea  a admis apelul asigurătorului și a reținut că spitalul avea dreptul la plata contravalorii prejudiciului, din momentul producerii acestuia, respectiv din ziua imediat următoare acordării de îngrijiri de specialitate, moment la care prejudiciul cauzat acestuia a devenit cert, însă având în vedere că în cauză reprezentanții spitalului nu au formulat apel, în mod evident hotărârea nu putea fi reformată în sensul celor constatate de instanța de control judiciar, deoarece acest lucru ar fi constituit o agravare a situației asigurătorului în propria cale de atac, lucru nepermis de prevederile Codului de procedură penală.

Curtea de Apel a înlăturat și dispoziția de actualizare cu rata inflației a sumelor acordate spitalului, întrucât reprezentanții acestuia nu au solicitat acest lucru, iar instanța de fond nu putea să acorde mai mult decât s-a cerut, respectând astfel principiului disponibilității, potrivit căruia cel care stabilește limitele judecății este reclamantul, prin obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv pretenția concret formulată.

În concluzie, atunci când persoanele prejudiciate se adresează asigurătorului cu o cerere de despăgubire, acesta este obligat să le comunice o ofertă justificată de despăgubire sau în caz de refuz, să notifice motivele pentru care nu a aprobat pretențiile acestora, în termen de 30 de zile de la recepționarea cererii.

Comportamentul asigurătorului de a comunica doar un răspuns formal (chiar cu respectarea termenului legal), prin care își justifică decizia, sau de a reduce nejustificat sumele de bani acordate și de a condiționa plata sumelor de încheierea unor tranzacții, echivalează cu neîndeplinirea de către asigurător a obligațiilor prevăzute de lege, lucru care atrage posibilitatea obligării acestuia la plata penalităților de întârziere.

De asemenea, având în vedere principiul reparației integrale a prejudiciului și faptul că dreptul la reparație se naște din ziua producerii prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat, coroborate cu celelalte dispoziții legale din Codul Civil și din Legea asigurărilor, asigurătorul RCA trebuie să repare prejudiciul înregistrat de victima accidentului rutier în integralitatea sa, ceea ce presupune ca despăgubirea să acopere atât paguba efectiv suferită, cât și beneficiul nerealizat, constând în daune-interese moratorii, la care creditorul este îndreptățit din ziua producerii prejudiciului.

[/vc_column_text][vc_empty_space height=”62px”][mkd_call_to_action full_width=”yes” content_in_grid=”no” type=”with-icon” icon_pack=”simple_line_icons” simple_line_icons=”icon-globe” show_button=”yes” button_main_color=”#3e475d” button_target=”_self” button_icon_pack=”font_elegant” button_fe_icon=”arrow_carrot-right” button_text=”Contactează-ne” button_link=”/contact/” icon_size=”33″ box_padding=”2%”]Dacă ați fost implicat într-un accident auto (deces, vătămări corporale etc) și aveți nevoie de un avocat specializat în despăgubiri accidente rutiere, adresați-vă JGV și Asociații,  o echipă de peste 40 de avocați și colaboratori, având peste 15 ani experiență în domeniu.[/mkd_call_to_action][vc_empty_space][/vc_column][vc_column width=”1/3″ css=”.vc_custom_1642407668436{margin-top: 30px !important;}”][mkd_elements_holder][mkd_elements_holder_item item_padding=”0px 15px” horizontal_aligment=”center”][vc_widget_sidebar sidebar_id=”page-sidebar”][/mkd_elements_holder_item][/mkd_elements_holder][/vc_column][/vc_row]