Oana Păsat: Respectul față de diversitate m-a ajutat să construiesc relații de încredere
Anul acesta marcăm 20 de ani de JGV și Asociații și, de 20 de ani, oamenii sunt în centrul a tot ce facem. Am pornit o serie de interviuri cu colegii noștri, prin care vă invităm să descoperiți omul din spatele profesionistului, ce i-a adus aici, ce îi inspiră și ce înseamnă, pentru ei, să fii avocat și om în același timp.
Interesul pentru istorie și culturi variate se reflectă în felul în care explorează lumea, cu atenție și dorința de a înțelege oamenii dincolo de aparențe. Este atrasă de monarhia europeană și de felul în care societățile s-au transformat în timp. Explorează locurile atât ca turist, cât și prin ochii unui localnic. Experiențele trăite astfel au contribuit la felul în care comunică și relaționează în profesia de avocat, unde construirea unei relații de încredere este esențială.
1. Ce ai învățat din interacțiunile cu oameni din alte culturi și cum folosești acest lucru în relațiile profesionale?
Interacțiunile cu oameni din alte culturi m-au învățat cât de important este să ascult cu răbdare și empatie, să nu judec și să fiu deschisă spre noi perspective. Totodată, am învățat să nu pornesc de la presupuneri și să fiu atentă la nuanțele culturale care pot influența modul în care cineva comunică, înțelege sau ia decizii. În activitatea profesională, acest lucru se traduce printr-o mai mare adaptabilitate în relația cu clienții, precum și prin capacitatea de a gestiona situații juridice complexe. Respectul față de diversitate m-a ajutat să construiesc relații de încredere, să evit potențiale conflicte și să găsesc soluții echilibrate.
2. Ți s-a întâmplat ca o experiență dintr-o altă cultură să-ți schimbe perspectiva asupra profesiei de avocat?
am avut ocazia să particip să colaborez cu profesioniști din sisteme juridice diferite și să observ modul în care este perceput rolul avocatului în alte culturi. De exemplu, într-un context în care accentul era pus mai mult pe mediere și soluționarea amiabilă a disputelor, am realizat cât de valoroasă este abordarea avocațială orientată spre prevenirea conflictului, nu doar spre litigiu. Această experiență mi-a schimbat perspectiva asupra profesiei, ajutându-mă să înțeleg că avocatul nu este doar un apărător al drepturilor, ci și un facilitator al dialogului și al echilibrului. De atunci, încerc să integrez această viziune în practica mea, punând accent pe comunicare clară, încredere și soluții sustenabile pentru clienți.
3. Cum te-au ajutat situațiile neprevăzute din călătorii să reacționezi mai bine în contexte profesionale dificile?
Situațiile neprevăzute din călătorii și, nu numai, m-au învățat lecții despre calmitate, adaptabilitate și gestionarea eficientă a incertitudinii. De la întârzieri neplanificate la schimbări bruște de itinerariu sau bariere de comunicare, fiecare astfel de experiență m-a antrenat pentru a gândi rapid, a evalua opțiunile în mod pragmatic și a-mi păstra calmul, chiar și sub presiune.
4. Ce parte din rolul tău de avocat îți aduce cea mai mare satisfacție?
Cea mai mare satisfacție o simt atunci când reușesc să ofer claritate și sprijin real unei persoane aflate într-o situație juridică dificilă. Faptul că pot transforma un context apăsător sau confuz într-o soluție concretă și corectă pentru client este, pentru mine, esența profesiei. Mă motivează momentele în care munca mea contribuie nu doar la câștigarea unui proces, ci și la restabilirea unui echilibru personal, profesional sau financiar pentru cel pe care îl reprezint. De asemenea, îmi oferă o satisfacție profundă implicarea în cauze în care justiția înseamnă și echitate, nu doar aplicarea strictă a legii.
5. Cum se schimbă felul în care percepi un loc atunci când îl descoperi prin ochii unui localnic?
Atunci când descopăr un loc prin ochii unui localnic, perspectiva se transformă complet: spațiul capătă profunzime, poveștile devin vii, iar cultura prinde contur dincolo de aparențe. În loc să fiu doar un observator, devin parte dintr-un ritm autentic – înțeleg nu doar ce se vede, ci și ce se simte și ce contează pentru oamenii de acolo. Acest tip de experiență îmi reamintește cât de important este să privesc dincolo de suprafață și în profesie: să ascult cu atenție, să înțeleg contextul în care se află cel din fața mea și să adaptez soluțiile la realitatea lui, nu doar la litera legii. Privirea localnicului este, în fond, o lecție despre empatie, context și nuanță – valori esențiale și în avocatură.
6. În ce fel simți că te influențează fiecare călătorie?
Fiecare călătorie este o lecție subtilă despre diversitate, adaptabilitate și simplitate. Călătoriile îmi reamintesc că, dincolo de diferențele culturale sau sociale, oamenii au aceleași nevoi de bază: respect, înțelegere și echilibru. Mă ajută să ies din zona de confort, să privesc lucrurile din perspective noi și să devin mai prezentă, mai atentă la detalii – o calitate esențială și în munca de avocat. Îmi dau o energie aparte, un fel de claritate și deschidere care se reflectă în modul în care comunic, în în care gestionez un dosar sau relaționez cu un client. Într-un fel, fiecare călătorie devine un mod de formare continuă.
7. Dacă ar fi să păstrezi o singură lecție din toate călătoriile, care ar fi aceea și de ce?
Lucrurile nu trebuie controlate în permanență pentru a ieși bine. Călătoriile mi-au arătat că, uneori, cele mai valoroase experiențe apar tocmai atunci când renunți la planuri rigide și la așteptări prea stricte. Această lecție m-a învățat să fiu mai flexibilă, mai receptivă la prezent și mai deschisă la soluții neașteptate – calități esențiale și în profesia de avocat, unde nu totul se desfășoară conform planului