DREPTURILE MARINARILOR PREVĂZUTE ÎN CONVENȚIILE INTERNAȚIONALE

I. Preambul

Daca in articolele precedente am discutat despre importanta principalilor piloni ai lantului economic (expeditori, transportatori, beneficiari), a venit randul sa discutam despre cei fara de care acest lant nu ar putea functiona, respectiv echipajul navelor, dar in principal, vom trata succinct, principalele drepturi ale marinarilor.

Drepturile marinarilor sunt reglementate de mai multe convenții internaționale, dintre care cele mai importante sunt: (i) Convenția internațională privind normele de muncă pentru marinari (MLC 2006), (ii) Convenția privind muncitorii din marile (1958), (iii) Convenţia nr. 118 din anul 1962 asupra egalităţii de tratament (securitate socială) și (iv) Convenția privind protecția socială a marinarilor (1987). 

Aceste convenții sunt adoptate sub egida Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și se concentrează pe asigurarea unui tratament echitabil și protecția drepturilor fundamentale ale marinarilor.

II. Drepturile marinarilor

In continuare, vom exemplifica cateva dintre principalele drepturi pe care le au marinarii in acord cu conventiile internationale mentionate mai devreme. 

1. Dreptul la condiții de muncă decente (MLC 2006)

• Salarii corecte și condiții de muncă sigure: Marinarilor trebuie să li se asigure un salariu minim și condiții de muncă sigure și sănătoase.
• Contracte de muncă: Toți marinarii trebuie să aibă un contract de muncă semnat, care să stipuleze termenii și condițiile de angajare.
• Ore de muncă și repaus: MLC 2006 stabilește reglementări privind orele de muncă și repaus, pentru a preveni suprasolicitarea marinarilor.

2. Dreptul la protecție socială (Convenția 118 din 1962)

• Acces la servicii de sănătate: Marinarilor li se acordă acces la servicii de sănătate și tratamente medicale corespunzătoare.
• Pensii și indemnizații de boală: Marinarilor li se asigură dreptul la pensii și la indemnizații de boală, în conformitate cu legislațiile naționale și internaționale.
• Protecție în caz de accidente de muncă: Marinarii au dreptul la despăgubiri și protecție în caz de accident sau deces în timpul serviciului.

3. Dreptul la securitate și sănătate 

• Securitatea la locul de muncă: Navele trebuie să aibă măsuri de siguranță, echipamente de protecție și să fie dotate cu un sistem de prevenire a accidentelor.
• Evaluarea riscurilor și instruirea marinarilor: Angajatorii sunt obligați să efectueze evaluări de risc și să asigure instruirea corespunzătoare a marinarilor în ceea ce privește măsurile de securitate.

4. Drepturi legate de muncă și tratament echitabil

• Tratament echitabil și nediscriminare: Marinarii nu pot fi discriminați pe baza rasei, naționalității, religiei sau altor factori.
• Dreptul la reprezentare sindicală: Marinarii au dreptul de a se alătura sindicatelor și de a participa la activitățile sindicale.

5. Dreptul la repaus și vacanțe

• Timp liber: Marinarii au dreptul la perioade de repaus adecvate și la concedii plătite, astfel încât să poată menține un echilibru sănătos între muncă și viața personală.

6. Dreptul la educație și formare continuă

• Formare și instruire: Marinarilor trebuie să li se ofere oportunități de formare profesională continuă pentru a-și îmbunătăți abilitățile și pentru a răspunde cerințelor în schimbare ale industriei navale.

În România, legislația privind protecția drepturilor marinarilor este aliniată cu standardele internaționale, si totodata principalul act normative aplicabil este bineinteles, Codul Muncii.

III. Riscurile la care sunt supuși marinarii

Marinarii sunt expuși la o serie de riscuri semnificative în cadrul activității lor profesionale, iar protecția muncii joacă un rol esențial în prevenirea accidentelor și asigurarea siguranței lor.

Principalele riscuri la care sunt expuși marinarii din punct de vedere al protecției muncii includ:

1. Accidente de muncă și vătămări fizice

• Accidente de manipulare a mărfurilor: Marinarii sunt adesea implicați în manipularea încărcăturilor, ceea ce implică riscuri de accidentare prin prindere, căderi de obiecte sau accidente cauzate de echipamente de încărcare-descărcare.
• Accidente în timpul manevrelor pe punte: Condițiile de lucru pe punte sunt adesea periculoase, cu riscuri de alunecare sau cădere, mai ales în condiții meteorologice nefavorabile.
• Accidente la echipamentele de marfă: Manipularea containerelor și echipamentelor de ridicare grele poate duce la accidente grave dacă nu sunt respectate normele de siguranță.

2. Expunerea la condiții extreme de mediu

• Expunerea la condiții meteorologice extreme: Marinarii sunt adesea expuși la furtuni, valuri mari, vânturi puternice și temperaturi extreme. Aceste condiții pot provoca accidente sau pot afecta sănătatea fizică a marinarilor.
• Expunerea la temperaturi extreme: Temperaturile scăzute pe timpul iernii sau căldura extremă pe timpul verii pot duce la epuizare, deshidratare sau hipotermie, afectând capacitatea marinarilor de a lucra în siguranță.

3. Accidente maritime

• Coliziuni și naufragii: Marinarii sunt expuși riscului de a fi implicați în coliziuni între nave sau naufragii, care pot duce la pierderi de vieți omenești sau răni grave.
• Împotmolirea sau răsturnarea navei: Navele pot deveni instabile în condiții de mare agitată sau din cauza defecțiunilor tehnice, iar marinarii pot fi răniți sau pot pieri în astfel de situații.

4. Expunerea la substanțe periculoase

• Substanțe toxice și inflamabile: Manipularea combustibililor, produselor chimice sau a altor substanțe periculoase poate expune marinarii la riscuri de intoxicație, arsuri, explozie sau incendii.
• Vapori toxici sau gaze: În anumite industrii maritime, marinarii sunt expuși la vapori toxici provenind din încărcătura chimică sau din gaze de eșapament, care pot afecta sănătatea lor pe termen lung.

5. Probleme de sănătate

• Bolile transmisibile: În condițiile de izolare de pe mare, marinarii sunt vulnerabili la bolile infecțioase, mai ales în cazul unui focar de gripă sau alte infecții contagioase la bord.
• Probleme de sănătate mentală: Stresul, izolarea și munca prelungită în condiții extreme pot duce la probleme de sănătate mentală, cum ar fi depresia, anxietatea sau sindromul de epuizare.
• Accidente cauzate de oboseala cronică: Marinarii lucrează adesea pe ture lungi și în condiții de oboseală extremă, ceea ce poate duce la accidente cauzate de lipsa de concentrare sau de capacitatea redusă de reacție.

6. Expunerea la radiații

• Radiații electromagnetice: Marinarii sunt uneori expuși la radiații electromagnetice provenind de la echipamentele de comunicații sau de navigație de pe nave, ceea ce poate reprezenta un risc pe termen lung pentru sănătatea lor.

7. Risc de incendii și explozii

• Incendii la bordul navei: Echipamentele electrice, băncile de combustibil și încărcăturile inflamabile pot crea riscuri de incendii sau explozii. Marinarii trebuie să fie pregătiți pentru a interveni rapid și eficient în astfel de situații.
• Explozia încărcăturii: Manipularea sau stocarea incorectă a substanțelor inflamabile sau periculoase poate duce la explozii, punând în pericol viața echipajului.

8. Expunerea la zgomot și vibrații

• Zgomotul: Navele pot produce niveluri ridicate de zgomot, mai ales în zonele unde se află motoarele, generatoarele și echipamentele de încărcare. Expunerea constantă la zgomot poate duce la pierderi de auz permanente sau temporare.
• Vibrațiile: Vibrațiile provenite de la motoare sau echipamente pot cauza afecțiuni ale aparatului locomotor, cum ar fi durerile de spate sau problemele articulare.

9. Accidente în timpul operațiunilor de ancorare și debarcare

• Accidente pe platformele de ancorare: Marinarii care lucrează la manevrarea ancorelor sunt expuși riscului de accidentare din cauza greutății ancorelor și a echipamentelor de manevrare.
• Pericole în timpul debarcării: Aceste operațiuni implică manipularea unor echipamente grele și risc de accidente, mai ales în condiții de mare agitată sau vizibilitate redusă.

IV. Măsuri de protecție

In mod evident, dat fiind riscurile la care sunt supusi marinarii in activitatea lor, prin intermediul conventiilor internationale, dar si a dreptului intern, s-a incercat luarea unor masuri pentru protejarea acestora.

Principalele măsuri de protecție a marinarilor și prevenire a accidentelor de muncă în domeniul maritim au scopul de a proteja sănătatea, siguranța și bunăstarea acestora. Iată câteva dintre cele mai importante măsuri de protecție a muncii care se aplică:

1. Formarea și instruirea continuă a echipajului

• Instruire privind siguranța: Marinarii trebuie să primească instruire regulată cu privire la măsurile de siguranță, gestionarea situațiilor de urgență, utilizarea echipamentelor de protecție și procedurile de evacuare în caz de incendiu sau accident.
• Simulări și exerciții de urgență: Echipajele trebuie să participe la simulări periodice de incendiu, manevre de salvare și evacuare, pentru a fi pregătite în caz de accidente.

2. Echipamente de protecție personală (EPP)

• Protecția personală: Marinarii trebuie să fie echipați cu echipamente de protecție adecvate, cum ar fi veste de salvare, căști de protecție, mănuși, încălțăminte de siguranță, protecție pentru ochi și urechi, pentru a preveni accidentele și leziunile.
• Echipamente pentru manipularea mărfurilor: În timpul operațiunilor de încărcare și descărcare, marinarii trebuie să poarte echipamente suplimentare, cum ar fi hamuri de siguranță, pentru a preveni accidentele de cădere sau prinderea în echipamente.

3. Implementarea procedurilor de siguranță

• Proceduri de manevrare a echipamentelor: Navele trebuie să aibă proceduri clare și standardizate pentru operarea echipamentelor de manipulare a mărfurilor, manevrarea ancorelor, operarea motoarelor și a altor echipamente tehnice, pentru a preveni accidentele.
• Planuri de urgență: Fiecare navă trebuie să aibă un plan de urgență detaliat care să includă măsuri de protecție în caz de incendiu, explozie, coliziune, accident sau alte situații de urgență.

4. Măsuri de siguranță în manipularea substanțelor periculoase

• Stocarea și manipularea sigură a substanțelor toxice: Navele care transportă produse chimice, combustibili sau alte substanțe periculoase trebuie să adopte măsuri specifice de siguranță, cum ar fi stocarea corectă a materialelor inflamabile, ventilarea corespunzătoare a spațiilor și folosirea echipamentelor de protecție specializate.
• Monitorizarea expunerii: Marinarii trebuie monitorizați în ceea ce privește expunerea la vapori toxici, gaze sau alte substanțe periculoase, iar echipamentele de protecție corespunzătoare trebuie să fie disponibile.

5. Reglementări privind orele de muncă și repaus

• Limite de ore de muncă: În conformitate cu Convenția MLC 2006, marinarii trebuie să aibă un program de lucru echilibrat, cu limite privind numărul de ore lucrate pe zi și pe săptămână, pentru a preveni oboseala excesivă și a reduce riscurile de accidente datorate lipsei de concentrare.
• Timp de odihnă: Marinarii trebuie să aibă perioade de repaus adecvate între turele de muncă, pentru a preveni oboseala și pentru a asigura că aceștia sunt într-o stare fizică și mentală bună.

6. Inspecții și mentenanță regulată a echipamentelor

• Verificarea echipamentelor de siguranță: Navele trebuie să fie supuse inspecțiilor periodice pentru a se asigura că toate echipamentele de siguranță (scule, vestele de salvare, sisteme de alarmă, instalații electrice) funcționează corespunzător.
• Mentenanța navelor: Navele trebuie să fie întreținute corespunzător pentru a preveni defecțiunile tehnice care pot duce la accidente. Aceasta include verificarea regulată a motoarelor, sistemelor de navigație și echipamentelor de siguranță.

7. Protecția sănătății fizice și psihice

• Acces la îngrijiri medicale: Marinarii trebuie să aibă acces la îngrijiri medicale la bordul navei și să fie informați despre riscurile de sănătate specifice meseriei lor. În plus, este esențial ca marinarii să beneficieze de consultații de sănătate periodic, inclusiv pentru problemele de sănătate mintală.
• Prevenirea stresului și a epuizării: Munca pe mare poate duce la izolare socială și stres. Măsurile de protecție a sănătății trebuie să includă programe de susținere psihologică pentru marinarii, pentru a preveni epuizarea și problemele de sănătate mintală.

8. Protecția împotriva riscurilor de incendiu și explozie

• Sisteme de protecție împotriva incendiilor: Navele trebuie să fie dotate cu sisteme de detectare a incendiilor, stingătoare și sisteme de alarmă pentru a preveni și combate incendiile. Marinarii trebuie să fie instruiți despre utilizarea acestora.
• Planuri de evacuare: Fiecare navă trebuie să aibă un plan de evacuare detaliat, iar echipajul trebuie să fie pregătit să reacționeze rapid în caz de incendiu sau explozie.

9. Reglementări și inspecții internaționale

• Respectarea Convenției MLC 2006: Convenția internațională privind normele de muncă pentru marinari (MLC 2006) impune standarde internaționale pentru condițiile de muncă ale marinarilor, inclusiv standarde de securitate, ore de muncă, condiții de locuit și protecția socială.
• Inspecții și audituri: Navele sunt supuse inspecțiilor periodice de către autoritățile competente pentru a verifica conformitatea cu reglementările internaționale și naționale de siguranță.

10. Prevenirea riscurilor ergonomice

• Măsuri ergonomice: Locurile de muncă de pe nave, cum ar fi punțile și cabinetele tehnice, trebuie să fie amenajate ergonomic, pentru a preveni leziunile cauzate de pozițiile de lucru incorecte sau de manipularea incorectă a încărcăturilor.

Aceste măsuri sunt esențiale pentru reducerea riscurilor profesionale și protejarea sănătății și siguranței marinarilor pe mare. Implementarea lor eficientă este garantată prin colaborarea între armatori, autoritățile portuare, sindicate și organizațiile internaționale de reglementare, cum ar fi Organizația Maritimă Internațională (IMO) și Organizația Internațională a Muncii (OIM).

Prin urmare, protecția muncii pentru marinari implică o combinație de reglementări stricte, educație continuă și infrastructură adecvată pentru a preveni accidentele și a asigura sănătatea și siguranța acestora pe termen lung.

V. Contractul colectiv de munca

Aceste drepturi sunt concepute pentru a asigura protecția și bunăstarea marinarilor, asigurându-le un tratament respectuos și condiții de muncă adecvate pe durata activității lor profesionale.

Contractele colective de muncă ale marinarilor reprezintă acorduri negociate între sindicatele sau reprezentanții marinarilor și angajatorii lor (de obicei, armatorii sau companiile de transport maritim), care stabilesc condițiile de muncă, drepturile și obligațiile acestora. 

Aceste contracte sunt aplicabile pentru toți marinarii sau pentru anumite categorii de marinari dintr-o anumită companie, flotă sau sector, și au ca scop protejarea drepturilor lor și stabilirea unor standarde uniforme pentru condițiile de muncă.

Iată câteva aspecte esențiale ale contractelor colective de muncă ale marinarilor:

1. Condiții de muncă

Contractele colective reglementează aspecte legate de orele de muncă, perioadele de repaus, programul de lucru, programul de navigație și timpul petrecut în port. Acestea stabilesc și reglementări privind securitatea și sănătatea în muncă, astfel încât marinarii să aibă un mediu de lucru sigur și protejat.

2. Salarii și beneficii

Unul dintre obiectivele principale ale unui contract colectiv de muncă este stabilirea unui salariu minim și a unor beneficii pentru marinari, inclusiv prime, bonusuri și alte plăți legate de condițiile specifice de muncă (de exemplu, pericolele specifice meseriei de marinar). De asemenea, se stabilesc și plățile pentru orele suplimentare și condițiile în care acestea sunt efectuate.

3. Concedii și repaus

Contractele colective reglementează drepturile marinarilor la concedii plătite, concedii de odihnă și perioade de repaus, în conformitate cu legile naționale și standardele internaționale (precum Convenția MLC 2006). Acestea stabilesc frecvența și durata concediilor și a repausului, dar și modul în care sunt acordate și remunerate.

4. Protecție socială și beneficii suplimentare

Aceste acorduri pot include și reglementări privind asigurările de sănătate, pensiile, indemnizațiile pentru accidente de muncă și protecția socială. În unele cazuri, contractele colective pot oferi beneficii suplimentare, cum ar fi ajutoare financiare pentru marinarii care se confruntă cu dificultăți de sănătate sau accidente de muncă.

5. Drepturile și protecția marinarilor

Contractele colective pot include clauze privind protecția drepturilor marinarilor, cum ar fi interzicerea discriminării pe motive de rasă, sex, religie, naționalitate sau alte caracteristici personale. De asemenea, ele pot reglementa procedurile de soluționare a disputelor și conflictele de muncă, astfel încât marinarii să aibă un cadru legal de protecție și sprijin în caz de neînțelegeri cu angajatorii.

6. Negocierea și modificarea contractului

Contractele colective de muncă sunt negociate periodic între sindicate și angajatori. Modificările aduse acestor acorduri pot reflecta schimbările din industrie, evoluțiile economice sau cerințele mai noi de protecție a muncitorilor. Sindicatele joacă un rol esențial în negocierea acestor acorduri, asigurându-se că drepturile marinarilor sunt respectate.

7. Durata și valabilitatea

De obicei, contractele colective de muncă au o durată determinată (de obicei între 1 și 3 ani), după care sunt renegociate și actualizate pentru a răspunde noilor realități economice și sociale.

În concluzie, contractele colective de muncă pentru marinari sunt esențiale pentru stabilirea unor condiții echitabile și sigure de muncă și pentru protejarea drepturilor lor, contribuind astfel la bunăstarea și securitatea acestora în cadrul industriei maritime.

VI. Accidente martime

In continuare vom vorbi despre doua accidente maritime care au influentat indirect adaptarea legislatiei privind protejarea drepturilor marinarilor. 

1. Accidentul de pe nava „Sanchi”

Un exemplu semnificativ de accident de muncă internațional în cazul marinarilor este accidentul de pe nava „Sanchi”, care a avut loc în ianuarie 2018 în Marea Chinei de Est.

1.1. Detalii ale accidentului:

Data: 6 ianuarie 2018
Locație: Marea Chinei de Est, la sud de coastele Chinei
Nava: „Sanchi” – un petrolier sub pavilionul Panamez, transportând 136.000 de tone de condensat de petrol.
Nava implicată: „CF Crystal” – o navă de marfă sub pavilion chinez, care transporta cereale.

1.2.Descrierea accidentului:

Accidentul a fost provocat de o coliziune între „Sanchi” și nava de marfă „CF Crystal”. Această coliziune a avut ca rezultat scurgeri de petrol și un incendiu masiv la bordul „Sanchi”. Nava „Sanchi” a fost distrusă aproape complet în urma unui incendiu care a ars timp de mai multe zile. Navele de salvare nu au reușit să salveze echipajul.

1.3. Pierderi umane:

La bordul „Sanchi” se aflau 32 de membri ai echipajului, toți cetățeni iranieni. După accident, echipajul a fost dat dispărut și, în cele din urmă, a fost confirmat că toți cei 32 de marinari au murit în urma incendiului. Este un accident tragic care evidențiază riscurile extrem de mari cu care se confruntă marinarii, mai ales atunci când manipulează încărcături periculoase, cum ar fi produsele petroliere.

1.4.Impactul și reglementările:

Acest accident a generat îngrijorare internațională în privința siguranței în industria maritimă, în special în ceea ce privește manipularea materialelor periculoase și protecția echipajelor de pe nave.

Autoritățile internaționale și agențiile de reglementare, precum Organizația Maritimă Internațională (IMO), au intensificat discuțiile cu privire la siguranța navigației și măsurile de prevenire a unor astfel de accidente, în special în zonele cu trafic maritim intens.

Accidentul de pe „Sanchi” este un exemplu de tragedie maritimă care subliniază importanța respectării normelor de siguranță și pregătirii corespunzătoare a echipajelor pentru a face față situațiilor de urgență, precum și riscurile implicate de transportul substanțelor periculoase pe mare.

2. Accident din Portul Rotterdam, Olanda

2.1. Detalii ale accidentului:

Data: 7 februarie 2020
Locație: Portul Rotterdam, Olanda
Nava: „MV “Spliethoff” – o navă de transport maritim de mare tonaj
Victimă: Un marinar roman, membru al echipajului

2.2.Descrierea accidentului:

Accidentul a avut loc în timpul efectuării unor lucrări de întreținere la bordul navei „Spliethoff” în portul Rotterdam. Marinarul român lucra în apropierea unei platforme de încărcare și, din cauza unei manevre greșite cu echipamentele de manipulare a mărfii sau a unei defecțiuni ale acestora, a fost prins între un container și o structură a navei. În urma impactului, marinarul a suferit leziuni fatale și a murit pe loc, înainte ca echipajul să poată interveni pentru a-l salva.

2.3. Cauze:

Accidentul s-a datorat unei serii de factori, inclusiv posibile defecțiuni ale echipamentelor de manipulare a mărfii și, de asemenea, posibile nereguli în procedurile de siguranță aplicate în timpul operațiunilor de descărcare. Ancheta ulterioară a arătat că nu au fost respectate toate normele de securitate în muncă, iar procedurile de blocare a echipamentelor de manipulare a containerelor nu au fost urmate corect.

2.4. Impactul asupra industriei maritime:

Acest accident a avut un impact semnificativ asupra industriei maritime europene, subliniind riscurile implicate în manipularea încărcăturii și importanța respectării procedurilor de siguranță. Accidentul a determinat o revizuire a standardelor de securitate în porturile europene, iar companiile maritime au fost încurajate să investească în instruirea continuă a echipajului și în modernizarea echipamentelor pentru a preveni astfel de tragedii.

Accidentul a subliniat necesitatea unei vigilențe constante în ceea ce privește securitatea marinarilor, precum și importanța unei monitorizări stricte a echipamentelor de manipulare și a respectării procedurilor operaționale. Reglementările internaționale, precum cele stabilite de Organizația Maritimă Internațională (IMO), pun un accent deosebit pe protecția echipajului în timpul manevrelor de încărcare și descărcare, iar astfel de accidente tragice atrag atenția asupra nevoii de îmbunătățire continuă a măsurilor de siguranță.

Acest accident din Rotterdam face parte dintr-o serie de incidente care subliniază riscurile semnificative la care sunt expuși marinarii în timpul activităților maritime, chiar și în porturile cele mai dezvoltate ale Europei.